foto de: Monica Murgu

The Ark (Bursa Mărfurilor)

STIL ARHITECTURAL:arhitectură industrială

PERIOADA:sfârșitul secolului XIX, 1899

GRAD DE PROTECTIE:monument de clasă B

ARHITECT:Giulio Magni

ADRESA:Calea Rahovei, nr. 196A, Bucureşti

Tags: , , , , , , ,

Text şi documentaţie realizate de Diana Guţu

Vama Antrepozite sau Bursa Mărfurilor, clădire monument de clasă B, se află în triunghiul format de strada Uranus şi Calea Rahovei (în spatele Pieţei George Coşbuc) şi face parte din categoria ansamblurilor de arhitectură industrială caracteristică sfârşitului de secol XIX. Antrepozitele, realizate de arh. Giulio Magni în colaborare cu ing. Anghel Saligny, au fost deschise în anul 1899 pentru a sevi comercianţilor şi industriaşilor la păstrarea mărfurilor până la distribuirea către alte destinaţii.  După al Doilea Război Mondial, Bursa de Mărfuri şi clădirile adiacente au fost transformate în hale, iar mai târziu, au devenit locul de organizare a şantierului pentru lucrările de la Casa Poporului. În urma unui incendiu devastator petrecut în 1990, edificiul a ajuns în stare de colaps, fiind abandonat până în 2006 când a fost preluat şi integrat în planurile de revitalizare culturală a zonei, derulate prin intermediul Transcentral Urban Bucureşti.

Proiectul The Ark (sau ARCA), iniţiat în 2006, a salvat clădirea Bursei Mărfurilor, transformând-o într-un proiect urban de antreprenoriat cultural. Designul clădirii a pornit de la două cerinţe majore: crearea unui mediu care să inspire interacţiune şi redefinirea unei identităţi culturale a zonei, prin generarea unui spaţiu public viu. Proiectul de reconversie arhitecturală a fost realizat de biroul de arhitectură Re-Act Now Studio, iar antreprenorul responsabil cu lucrările dificile de subzidire şi cu structura de rezistenţă a fost compania Octagon.

Noua arhitectură a recuperat elementele definitorii ale vechii clădiri, dar a  stabilit o delimitare clară între inserțiile contemporane şi volumul existent, din care s-a păstrat coaja, valoroasă din punct de vedere arhitectural.

„Am realizat o structură nouă, integrală, de care am «suspendat» vechea faţadă restaurată. Au fost necesare patru rânduri succesive de subzdiri (-5 m) şi turnarea unui radier general de 1 m grosime pe care se sprijină întreaga clădire. În timpul lucrărilor, faţada a fost susţinută de o structură metalică provizorie.

Fiind adepţii arhitecturii sincere, în care păstrăm ce este original şi realizăm o diferenţiere clară a «vechiului» de «nou» am evitat să facem reconstituri. Deşi am încercat să mai salvăm ceva la interior, gradul avansat de degradare nu ne-a permis”, a explicat ahitectul Teodor Frolu, iniţiatorul proiectului şi unul dintre beneficiari.

Parterul şi subsolul sunt amenajate ca zonă publică, concepută să ofere flexibilitate şi acces uşor în cazul desfăşurării unor expoziţii sau alte evenimente. A fost necesară extinderea subsolului deoarece înălţimea sa iniţială nu era suficientă pentru funcţiunea semipublică, în asociere cu holul. Nivelurile superioare, incluzând şi o mansardă, au fost destinate activităților de tip office. Fiecare dintre cele trei etaje ce găzduiesc birourile a fost individualizat prin culoare şi prin finisaje simple. Centrul clădirii este marcat de un lift panoramic ce permie vizitatorilor şi rezidenţilor să parcurgă, pe verticală, întregul ansamblu.

“Luaserăm clădirea într-o stare ce permitea oricărui dezvolator să o dărâme foarte uşor. Era declarată în colaps. Demolarea ar fi fost justificata din motive economice, dacă o priveam ca pe o investiţie pur imobiliară. Dar noi am cumpărat această clădire pentru că ştiam ce vrem să devină The Ark. Am avut noroc pentru că, dată fiind starea avansată de degradare, nu a fost rechiziţionată de Ministerul Culturii, care era în căutare de achiziţii în acea perioadă. Există o prevedere în lege prin care statul are drept de preempţiune la monumente”, a explicat arhitectul Teodor Frolu. Au urmat avize, discuţii şi plimbări între diverse instituţii pentru autorizaţia de construcţie. „Deoarece clădirea este monument clasa B, obţinerea avizelor şi a autorizaţiei au fost abordate strategic, pentru a nu se ajunge la modificări radicale sau pierderi pentru proiect, dictate de condiţiile avizatorilor. Pe baza unui concept clarificat din start, s-a realizat studiul istoric şi s-au făcut prezentări către comisia monumentelor”, au descris demersul reprezentanţii Re-Act Now Studio.

Investiţia totală a fost de 3,5 milioane de euro, din care de 2 milioane de euro au constituit o finanțare din partea BRD, diferenţa fiind acoperită din resurse proprii ale celor două companii acţionare.

Comenteaza

Mai vezi si:

Henri Coandă, nr. 30

STIL ARHITECTURAL:eclectic

PERIOADA:sfârșitul secolului XIX

GRAD DE PROTECTIE:zonă protejată

ARHITECT:necunoscut

ADRESA:str. Henri Coandă, nr. 30

Constantin Georgian, nr. 29

STIL ARHITECTURAL:neoromânesc

PERIOADA:începutul secolului XX

GRAD DE PROTECTIE:zonă protejată

ARHITECT:necunoscut

ADRESA:str. Constantin Georgian, nr. 29